In afara de tarile în care este limba oficiala, chineza mai este vorbita în Indonezia, Macau, Filipine si în marile comunitati chineze existente în SUA, Canada, Australia, Peru, Rusia si Mauritius. Este, în mod firesc, si una dintre limbile de lucru ale Organizatiei Natiunilor Unite.
Iar acum, sa nuantam putin. Exista mai multe dialecte ale limbii chineze, dintre care cel mandarin, cu circa 840 de milioane de vorbitori, este dominant, se confunda cu limba chineza si constituie baza limbii literare moderne. Dialectul mandarin vorbit în Beijing este promovat de guvern ca limba vorbita în China, Taiwan si Singapore.
In Sudul Chinei, Hong Kong si Macau este predominant dialectul cantonez, cu pete 77 de milioane de vorbitori. Merita mentionate si dialectele sanhaiez (Wu), tot cu 77 milioane vorbitori, taivanez (Min) cu 60 de milioane, apoi cele regionale, care scad sub 50 de milioane, Jin, Xiang, Haca, Gan, Hui si Pingua.
Cu un total ce se apropie vertiginos de 1 miliard si jumatate, chineza este în prezent de 3 ori mai vorbita decat engleza…
Diferentele dintre dialectele chineze fac imposibila întelegerea verbala, în schimb, doi chinezi care vorbesc dialecte diferite se pot întelege în scris. Cum este posibil? Idiogramele chinezesti sunt, de fapt, morfeme independente care indica doar sensul, nu si pronuntia… Aceste idiograme au ramas neschimbate de mii de ani, în timp ce limba vorbita a evoluat.
Fiecare cuvant sau sintagma în limba chineza poate fie rostit în cel putin 4 moduri sau tonuri si înseamna cu totul altceva, în functie de pronuntie si accentuarea sunetelor! Complicat? Este doar varful aisbergului…
Ideea ca toate caracterele chinezesti sunt pictografe sau ideografe este simplista si eronata: exista pictografe, ideografe simple, ideografe compuse, împrumuturi fonetice, compusi din caractere fonetice si caractere derivate. Dintre acestea, doar 4% sunt considerate pictografe, iar aproape 90% sunt caractere compuse, formate dintr-un element semantic ce indica sensul, si un element fonetic care arata pronuntia.
Un dictionar chinez integral, incluzand forme rare si arhaice, contine peste 40 de mii de caractere, însa mai putin de un sfert sunt utilizate în prezent în limba scrisa. Cum scriu chinezii? Caracterele sunt grafate în limitele unor patrate imaginare, aranjate în coloane verticale, citite de sus în jos si de la dreapta la stanga.
